Înregistrare a cuvîntului Părintelui Justin din 13 Septembrie 2009, ţinut după slujba Parastasului la “Rîpa robilor” din Aiud.

„Aş avea o rugăminte către frăţiile voastre: acolo unde vă duceţi în familiile dumneavoastră, să ţineţi rugăciuni, ca Dumnezeu şi Sfinţii Săi să ne învrednicească să putem ridica o biserică aici, în cinstea acestor Mărturisitori, pentru că Aiudul, cu atâta jertfă şi sacrificii care s-au depus în cursul celor 16 – 20 de ani, merită să aibă un lăcaş de închinare în cinstea Sfinţilor noştri.

Să ne mai rugăm şi să propovăduim cu tot dinadinsul, ca Dumnezeu pe cei mari să îngăduie să ridice la rangul de sfinţenie pe aceşti Mărturisitori. Că iată, vedeţi dumneavoastră, grija cât este de neînsemnată… iată, pe trupurile lor sunt coteţe de păsări, sunt coteţe de animale, sunt locuri unde… e cu totul inadmisibil … a unei ţări ortodoxe şi cu un asemenea Ierusalim al Aiudului, Piteştiului, Gherla şi toate închisorile României, care au ucis elita poporului şi a neamului nostru, să stăm cu atâta indiferenţă şi să călcăm pe jertfa lor cu nepăsare… Oare nu ne va bate Dumnezeu şi pentru aceste lucruri? Oare nu ne va pedepsi Dumnezeu pentru indiferenţa aceasta cu care trăim noi pe jertfele lor?

De aceea, rugăciunile dumneavoastră [sînt necesare]. Rugaţi-vă neîncetat să se ridice în sfârşit acest întuneric de pe lumina acestor martiri, să-i aducă la lumină şi la închinarea poporului, alături de Sfinţii Ilie Lăcătuşu din Bucureşti, [Ioan] Iacov Hozevitul şi toţi Sfinţii aceştia mari. Osemintele acestora din închisoarea aceasta dovedesc mereu cîţi Sfinţi a dat Biserica şi dă mereu până în prezent, ca rugători curaţi înaintea lui Dumnezeu.

De aceea, repet, rugaţi-vă să îmblânzească inimile celor care nu vor să se ridice biserica aici. Am încercat anul trecut şi am fost refuzat cu tot dinadinsul. Că nu se poate, că nu e planul bisericii încă făcut. Şi nu e făcut planul pe care l-am prezentat eu, dar să se facă, cel puţin, alt plan, dar să se vadă măcar o temelie. Am vrut s-o văd cu ochii mei. Dar nu, torţionarii vor să ridice ei monumentele celor torturaţi. Vor să ridice monumente, ca prin aceasta, poate, vor mai reabilita ceva. Dar Dumnezeu este mare şi vor ajunge şi ei în faţa Martirilor şi a Mucenicilor şi acolo vor vedea dreptatea lor.

Dumnezeu să vă binecuvânteze toată osteneala şi mulţumesc tuturor. La apelul acesta făcut în scurt timp v-aţi adunat aici cu atâta dragoste şi repeziciune. Aceasta dovedeşte că în ţara asta mai sunt încă creştini ortodocşi. Dumnezeu să vă ajute!”