Discursul lui Florin Popescu, profesor de matematică la liceul din Borca, de recuzare a CCR:

Dragi copii, în primul rând doresc să vă mulțumesc și eu din partea profesorilor liceului nostru, să vă mulțumesc pentru că sunteți atât de frumoși și de curajoși. În al doilea rând, vreau să mulțumesc părinților din Comitetul de părinți care s-au implicat și fără de care activitatea sau mai bine zis manifestația noastră de astăzi nu ar fi putut avea loc.

Tocmai aceste 3 categorii care reprezintă școala românească – elevi, profesori și părinți – sunt, din păcate, cei mai ignorați și cei mai înlăturați de la hotărârile care se iau la nivel înalt pentru viitorul școlii și al copiilor noștri.

Mă voi strădui să răspund sarcinii grele care îmi revine de a fi purtătorul vostru de cuvânt și mă tem că nu mă voi putea ridica la înălțimea voastră. Deoarece voi ați arătat aici tuturor că România pe care astăzi o sărbătorim are și o parte pe care mai marii noștri se fac că nu o cunosc: reversul României, România profundă. Să se vadă până la București și, mai departe, până la Bruxelles!

Întreaga școală românească a fost cutremurată de lovitura sub centură pe care a primit-o din partea Curții Constituționale a României, prescurtat CCR, printr-o decizie care dă câștig de cauză unui singur părinte al unui elev, contra majorității tuturor părinților și elevilor din România.

Dacă în urma deciziei se va hotărî scoaterea religiei din trunchiul comun, va urma imediat introducerea unei alte materii de studiu în paralel, apoi înlocuirea notelor cu calificative și religia va fi singura din catalog între celelalte materii la care se pun note, deci descurajarea elevilor de a mai participa la ora de religie și în final scoaterea cu totul din școală, după cum declară în mod public cei care au susținut procesele până la nivelul CCR.

CCR a dat câștig de cauză unei minorități, lovind în majoritatea ortodoxă a țării noastre, 85%, nemaipunând la socoteală celelalte culte care au și ele învățământ religios cu echivalarea notei în catalog. Prin această decizie am intrat, deci, într-o tiranie a minorității atee din România.

Până la afișarea motivării în Monitorul Oficial (care în acest context nici nu ne mai interesează), CCR a expus ca explicație a hotărârii sale exact sloganul acestor atei care de 6 ani de zile susțin că a fost forțată conștiința elevului respectiv prin prezența la ora de religie a noțiunilor și simbolurilor religioase.

Acest lucru dovedește ori că judecătorii care au dat sentința sunt și ei atei, deci incompatibili de a hotărî în cazul unui asemenea amplu proces, care privește o problemă de credință și de conștiință, ori că procesul a fost fraudat.

Istoria, de la Dioclețian și Iulian Apostatul până la Stalin și Gheorghiu Dej, ne arată că nu ateii au fost cei ce au suferit și cărora li s-au frânt voința și viața. Nu sânge de ateu a curs la Aiud, la Pitești și la Poartă Albă! Ci a fost exact pe dos, torționarii au fost oamenii atei ai regimului, iar torționații au fost cei credincioși, după cum dovedesc studiile consacrate. Dar despre câte conștiințe creștine au fost decimate în perioada regimului comunist, această este o istorie care nu se prea învață la școală. CCR a mai dat și o explicație logică, anume că este mai firesc ca elevul sau părintele său să ceară ceva, decât să nu ceară. Ca profesor de matematică și de logică matematică, sunt de părere că fraza formulată de CCR este incorectă și din punct de vedere logic, și din punct de vedere gramatical, din ea lipsind exact complementul direct, deci propoziția este insuficientă. Depinde tocmai de ceea ce ceri, dacă este un lucru bun sau este un lucru rău.

Domnule președinte și onorata instanță, ce articol din Constituție ați folosit pentru a deduce că religia este un lucru rău și că dreptul la învățământ religios este inhibabil pentru atei? Ori ați confundat Constituția României cu deviza lui Marx, Engels, Lenin, Remus Cernea și Emil Moise, care de 100 de ani strigă că ”Religia este opiumul popoarelor ”?

Ar trebui ca, în virtutea aceluiaș raționament, elevii să ceară în mod expres și studiul Limbii și Literaturii Române, pentru a nu leza conștiința minorităților, și ca la oră de educație fizică, elevii să ceară în mod expres participarea pentru a nu leza conștiința vreunui elev scutit.

Dacă este adevărat că în vreo școală a fost vreun elev frustrat prin participarea la ora de religie și nu i s-a comunicat că are dreptul de a face cerere de neparticipare la oră, prin acest scandal pe care l-ați creat, lucrul a fost făcut omnicunoscut și decizia dvs. devine superfluă. După această logică, va trebui ca la liceul nostru la anul secretariatul să înregistreze de la 1000 elevi probabil 999 de cereri, în loc să fie o singură cerere a elevului care nu dorește religia.

Pe de altă parte, dacă este adevărat că a fost un abuz în județul Buzău, nu înseamnă că pentru aceasta sunt vinovați toți profesorii de religie din țara. Este ca și cum un profesor de educație fizică ar obliga să susțină o probă sportivă un elev care este scutit medical, și în urma acestui fapt să se dea o lege împotriva tuturor profesorilor de educație fizică. În loc să fie rezolvat cazul respectiv, care reprezintă o excepție, se generalizează o incriminare asupra tuturor profesorilor, dar și asupra procesului didactic, conform Legii Învățământului.

Decizia CCR frizează logica elementară și este aberantă, afectând întregi categorii sociale, elevi, profesori, părinți și, pe perioadă lungă, afectează ființa Neamului nostru Românesc.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, RECUZ completul de judecată care a dat sentința de excepție de neconstituționalitate a reclamantului din data de 12 noiembrie 2014.  Conform Constituției, deși judecătorii constituționali sunt inamovibili și independenți, totuși nu sunt irecuzabili.

RECUZ judecătorii atei ai Curții Constituționale din România. Acest proces trebuie judecat de judecători creștini, capabili să priceapă cauzele ambelor părți.

Și justiția și învățământul comunist se autodeclarau democratice, dar nu țineau cont de părerea majorității, și am văzut la ce orori au dus. Chiar nu vă temeți de o judecată a generațiilor viitoare ?

Cerem în mod ferm Ministerului Educației Naționale să păstreze religia în trunchiul comun. Religia nu este nici obligatorie, nici opțională, nici facultativă, după cum Limba Română sau Istoria nu sunt obligatorii (în sens peiorativ), nici opționale. Sunt discipline normale, firești, care aparțin trunchiului comun, după cum a decretat Legea Învățământului 84/1995, care trebuie să rămână în vigoare.

Nu acceptăm înlocuirea religiei cu istoria religiilor, acesta fiind un fals pretext de eliminare a religiei, deoarece istoria religiilor este prezentă și în programa de religie, și în programa de istorie.

Nu acceptăm înlocuirea religiei cu etica civică. Dacă va hotărî așa, ministerul va trebui să scoată din arhive manualele de etică și echitate socialistă din anii ‛80 !!!   Psihologia demonstrează cu asupra de măsură că nu există etică sau morală în afara credinței, decât dacă este proletară.

În sfârșit, nu acceptăm sub nicio formă înlocuirea religiei cu educația sexuală. Dacă au existat anumite cazuri nedorite în mediul elevilor, trebuie mers la cauză, iar cauza nu este faptul că elevii nu au știut să se protejeze. Nu poți să combați accidentele rutiere și viteza excesivă prin centura de siguranță. O combați prin convingerea șoferilor (morală sau prin amendă) de a merge cu viteză redusă. Tot astfel, exact disciplina religie este cea care îi învață pe tineri să nu ajungă la accidente nedorite de ordin sexual, prin cea mai frumoasă și mai curată morală.

Logica strâmbă afișată de aceleași cercuri atee incriminează imaginea și noțiunile religioase ca fiind frustrante și propovăduiesc imaginile și noțiunile pornografice, inclusiv cele perverse și pederaste anormale, încă din ciclul primar. Părinții nu vor accepta așa ceva.

Dacă religia va fi scoasă din trunchiul comun, vor urma, conform logicii comune acestor cercuri și Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Înlăturarea icoanelor din școli, așa după cum s-a mai încercat. În locul lor nu vor mai putea afișa, ca deunăzi, portretul Anei Pauker, ci vor pune, probabil, portretul lui Urlike Lunacek

2. Interzicerea deschiderii anului școlar cu slujbă religioasă

3. Eliminarea vacanțelor de Crăciun și mai ales de Paști, așa după cum s-a mai încercat.

À propos, domnule ministru, orice om cu o cultură generală medie știe că sărbătoarea Crăciunului reprezintă Epifania, Dumnezeiasca Arătare, care începe pe 25 Decembrie cu Nașterea Domnului și se termină pe 6 Ianuarie cu Botezul Domnului.

*

A se vedea şi cuvîntul părintelui stareţ Hariton Negrea: Sfîntul Nicolae, ocrotitorul copiilor