Ni-s cimitirele pline de eroi şi bisericile pline de sfinţi – ucişi din dispoziţiile instituţiei papale. Nu e familie românească pe care deciziile şi influenţele acestui stat să n-o fi afectat în mod negativ pînă în ziua de astăzi. Am dori, desigur, ca lucrurile să se îndrepte, însă toate aparenţele arată că interesele Vaticanului faţă de poporul român nu s-au modificat nici acum, nedezminţindu-şi intenţiile ignobile, separatiste, revizioniste, pretenţioniste. În calitate de cetăţeni români, faţă de vizita diplomatică a unui şef de stat, nu putem decît spera că aceasta nu va genera tradiţionalele conflicte pe care Vaticanul le-a „binevoit” faţă de ţara noastră de-a lungul ultimului mileniu. Prezenţa şefului Vaticanului nu e doar complet redundantă într-o ţară cvasi-majoritar ortodoxă, dar ar putea constitui un ultragiu la adresa celui mai elementar bun simţ, afară numai dacă a venit să-şi prezinte scuzele istorice. În orice caz, funcţia domniei sale este pentru orice român una analoagă şefului de stat turc sau rus, ale căror agresiuni istorice nu au inspirat niciodată simpatii populare. Deplîngem împreună cu fraţii transilvăneni situaţia teribilă la care presiunea şi şantajul imperial i-a lipsit de demnitate şi de mîntuire, silindu-i la apostazie şi idolatrie. Oricînd românii greco/romano-catolici doresc, se pot întoarce de unde au plecat, la Biserica strămoşească Ortodoxă, unde vor fi liberi să se închine lui Dumnezeu Însuşi, iar nu vreunui locţiitor. Termenul „anti-hrist” înseamnă, ad litteram, „în loc de Hristos”. Cum zice şi o vorbă în popor: „Unde este vicarul, lipseşte Titularul”.

În calitate de creştini ortodocşi, adică de creştini autentici care au păstrat pînă astăzi învăţătura Mîntuitorului Iisus Hristos, vizita celui mai puternic preşedinte de sectă nu poate stîrni decît reacţia poruncită în Noul Testament însuşi Apostolul Ioan: „Oricine se abate şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul. Dacă cineva vine la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: Bun venit! Căci cel ce-i zice: Bun venit! se face părtaş la faptele lui cele rele” (II Ioan 1:9-11).  Salutăm pe fraţii ortodocşi bulgari, georgieni sau de alte naţionalităţi, care confruntaţi cu vizitele nedorite ale ereziarhului, au respectat întocmai porunca Apostolului şi nu l-au întîmpinat, pentru că aceluia care încalcă toate învăţăturile Noului Testament nu i se poate da nici o cinstire, decît dacă se va pocăi, căci este scris: Şi “chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o, să fie anatema!” (Galateni 1:8)

Deşi propaganda marxistă este acerbă, nădăjduim că milioane de români nu au murit în van apărînd dreapta credinţă şi integritatea naţională. Jertfa lor, sărbătorită şi mîine, 14 Mai, la pomenirea eroilor ultimei prigoane, trebuie să fie un moment simbolic de trezire naţională la recîştigarea demnităţii în faţa sfidărilor politice pretins religioase sau de-a dreptul ateo-marxiste, precum se prezintă prin declaraţiile sale stupefiante acest papă, avocatul unui guvern mondial cibernetic şi apologet „blajin” al tuturor răstălmăcirilor imaginabile. Un neam întreg de viteji ne stă înainte să revenim şi să rămînem în istorie pildă de dîrzenie, iar nu turmă dirijată în psihoză entuziastă faţă de propriii persecutori. Curioşii ortodocşi care, în pofida conştiinţei, se duc orbeşte unde sunt chemaţi de televiziuni, către orice vedetă sau ideologie, să ştie limpede că şi acum Mîntuitorul Hristos îi va întreba: De ce te-ai dus către cel ce M-a tăgăduit? 

Aceeaşi întrebare vor auzi la Judecată şi credincioşii romano-catolici, care, spre deosebire de clerul lor care cu bună ştiinţă modifică Evanghelia scufundînd lumea în nihilism, vor fi lucrat dintr-o vie şi reală credinţă în dumnezeirea lui Hristos o viaţă morală şi fapte filantropice, vor suspina sfîşietor conştientizarea erorii lor şi a dreptăţii dumnezeieşti.

Lumina Sfîntului Botez să lumineze minţile credincioşilor şi în acest eveniment. Lumina Învierii, care se aprinde an de an la Ierusalim numai la ortodocşi, iar nu la vreo sectă, să stea mărturie Adevărului. Lumina eroilor neamului să reaprindă conştiinţa demnităţii naţionale. Amin.

Hristos a Înviat!

Mănăstirea Petru Vodă

Iată şi cîteva cugetări exprimate de noi în predicile recente:

Respingem numai erezia şi instituţia ereziarhă care o susţine. Pentru omenire, pentru oamenii de orice crez, ne rugăm cu dragoste creştină şi ne dorim ca tuturor să dea Dumnezeu cunoaşterea Sa.