Tropar, glas 1

Mărturisitorul cel neînfricat al dreptei credințe, care ca pe o necurmată jertfă s-a dăruit pentru apărarea Bisericii, a demnității și a mîntuirii poporului său, prin nădejde şi curaj din adîncurile iadului la lumina lui Hristos s-a ridicat cu slavă. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mîntuiește sufletele noastre.

Condac, glas 8

Pe luptătorul cel neînfricat pentru apărarea Adevărului, pe cel care s-a jertfit în temnițe pentru demnitatea Bisericii și pentru mîntuirea aproapelui, pe cel care prin iubire treptele cerului a suit și se roagă pentru noi, cu însuflețire să îl lăudăm zicînd: Bucură-te, Sfinte Părinte Gheorghe, preaviteazule mărturisitor!

Icos 1

Făclie minunată te-ai arătat, Părinte Gheorghe, în noaptea necredinţei vremurilor de pe urmă, că ai luminat cu strălucirile harului lui Hristos până la marginile lumii, pentru care noi, nevrednicii, cu inimi înfrânte te lăudăm aşa:

Bucură-te, sfinţite slujitor al Evangheliei Mântuitorului Hristos
Bucură-te, că ai rodit ca un măslin frumos
Bucură-te, că ai răsărit din pământul sfinţit de paşii celui întâi chemat
Bucură-te, că lăsând ape şi luntre, mai pe urmă, pescar de suflete te-ai arătat
Bucură-te, că de mic a urma sfinţilor de demult te-ai nevoit
Bucură-te, că vieţile lor spre rugăciune adâncă te‑au povăţuit
Bucură-te, că din copilărie lumina dumnezeiască ţi s-a arătat
Bucură-te, că după aceasta toată viaţa ta ai însetat
Bucură-te, al tainelor cereşti văzătorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 2

Vrut-a Domnul să te adape pe tine, mieluşelul cel nevinovat, cu apa umilinţei şi porţile închisorilor nemiloase ţi s-au deschis, căci nedreptatea a minţit sieşi; însă tu pe toate le-ai primit ca din mâna lui Dumnezeu, Căruia acum strigi împreună cu toţi Sfinţii: Aliluia!

Icos 2

Împreună cu tine mii de tineri credincioşi şi curaţi la suflet au fost aruncaţi în temniţe, la Aiud, Gherla, Piteşti şi Jilava, pentru dragostea de Dumnezeu şi neam, iar voi, ca nişte bărbaţi duhovniceşti nu v-aţi înspăimântat, ci mai vârtos aţi prefăcut temniţa în mănăstire cu rugăciunile voastre către Domnul, pentru care primeşte acum aceste smerite graiuri de laudă:

Bucură-te, stea preafrumoasă pe cerul noilor mucenici
Bucură-te, că şi în închisoare voi lucraţi ale lui Hristos sfinte porunci
Bucură-te, împreună cu Valeriu şi Ioan, noii mărturisitori
Bucură-te, împreună cu cuvioşii Gherasim, Marcu şi Daniil, cei mult-pătimitori
Bucură-te, că rugăciunea lui Iisus cu dulceaţă o rosteai
Bucură-te, că după harul lui Dumnezeu ca un cerb însetai
Bucură-te, că nădejdea numai în mila lui Hristos ai avut
Bucură-te, că neîncetat în El ai crezut
Bucură-te, sfinţite mucenice şi bun nevoitorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 3

Ca un leu ce răcneşte şi caută să înghită sufletele s-a ridicat asupra voastră vrăjmaşul diavol în închisoarea Piteşti, vrând să vă piardă şi să strice curăţia sufletelor voastre feciorelnice, ca din întunericul temniţei să nu mai fie cine să strige împreună cu îngerii: Aliluia!

Icos 3

„Duşman al ţării” pentru care sufereai erai numit, şi „bandit” erai strigat tu, minunatule, având sufletul ca un crin neprihănit, dar nici umilinţele, nici bătăile, nici foametea, nici frigul nu te-au despărţit de dragostea lui Hristos, căci El a izbăvit sufletul tău din moarte, ochii tăi din lacrimi şi picioarele de la alunecare, pentru care primeşte acum şi ale noastre cântări neştiutoare şi prunceşti, ce se înalţă către tine aşa:

Bucură-te, că ai cunoscut a firii omeneşti neputinţă
Bucură-te, că toată viaţa ta mai pe urmă a fost o neîncetată pocăinţă
Bucură-te, că îngerii îşi acopereau feţele când voi eraţi schingiuţi
Bucură-te, că pentru credinţa în Hristos eraţi prigoniţi
Bucură-te, că nădejdea-n Dumnezeul cel tare şi viu ai avut
Bucură-te, că prin dureri, în iubire şi milă ai crescut
Bucură-te, că deşi ai căzut ca un om, ca un înviat din morţi te-ai ridicat
Bucură-te, că satana prin tine a fost ruşinat
Bucură-te, prin harul lui Hristos biruitorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 4

Temere şi cutremur a venit asupra ta şi te-a acoperit întunericul, dar aşteptând pe Domnul, Biruitorul iadului, fără de glas erai şi împreună cu Proorocul numai cu inima mărturiseai: „În umbra aripilor Tale voi nădăjdui, până ce va trece toată fărădelegea” şi „Aşteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce mă mântuieşte de împuţinarea sufletului şi de vifor”, iar îngerii în locul tău înălţau cântarea: Aliluia!

Icos 4

Pus-a Domnul lacrimile tale înaintea Sa, mult-pătimitorule şi nemaisuferind trufia diavolului ce se înălţa asupra sufletelor voastre, v-a ridicat pe voi din adâncul pierzării, ca să fiţi martori ai slăvitei Sale Învieri, pentru care cu evlavie îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ai fost pălmuit pentru sfânta credinţă
Bucură-te, că mai presus de puteri ai primit suferinţă
Bucură-te, că-n biruinţa Sfintei Cruci ai crezut
Bucură-te, că din pescari, apostoli şi din păgâni, mucenici ea a făcut
Bucură-te, că firea omenească prin dureri ţi-ai curăţit
Bucură-te, că inima ta pe crucea răstignirilor s-a sfinţit
Bucură-te, că în temniţă de multe ori sufletul tău pentru ceilalţi ţi-ai pus
Bucură-te, că de-acum înainte ardere de tot lui Dumnezeu te-ai adus
Bucură-te, prin dragoste lui Hristos următorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 5

Vrând Domnul să te înalţe la Sine, mai adânc în întunericul Jilavei te-a coborât, ca împreună cu noul mucenic Constantin să pătimeşti şi toată viaţa ta să mărturiseşti împreună cu toţi Sfinţii: „Unde-ţi este moarte boldul tău, unde-ţi este iadule, biruinţa ta?”,  strigând Stăpânului vieţii şi morţii: Aliluia!

Icos 5

Ca în pântecele chitului aţi stat trei ani în bezna Casimcăi şi ca nişte răniţi ce dorm în mormânturi, aţi fost voi, neştiuţilor robi ai lui Dumnezeu, nefiind cine să vă plângă, căci numai îngerii priveau pătimirea voastră, de care noi aflând peste ani, cu inimi uimite te cinstim cântându-ţi aşa:

Bucură-te, grâu îngropat ce rod însutit ai adus
Bucură-te, că te-ai mutat cu mintea la cele de sus
Bucură-te, că firea omenească ai biruit
Bucură-te, că harul în inima ta s-a sălăşluit
Bucură-te, că mult ţi s-a iertat şi mai mult ai iubit
Bucură-te, că ai ieşit din temniţă preacurăţit
Bucură-te, că de dragostea ta, ceilalţi pătimitori s-au spăimântat
Bucură-te, că de moarte nu te-ai mai înfricoşat
Bucură-te, doar de Dumnezeu temătorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 6

A slobozit Domnul sânge şi apă din coasta Sa şi a hrănit Biserica, Mireasa Sa, cu viaţă veşnică, iar tu, slăvite, în mormântul Casimcăi, pilda Stăpânului tău urmând, mai presus de fire te-ai jertfit, arătând că dragostea în Hristos e mai puternică decât moartea, iar noi, pentru aceasta, nu vom înceta a slăvi pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icos 6

„De aş grăi în limbile omeneşti şi îngereşti, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător; de aş da trupul meu să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte”, zice Apostolul, iar tu, preaviteazule, acestor cuvinte ai urmat toată viaţa ta, iertând şi iubind până la moarte, pentru care noi, nevrednicii, te lăudăm aşa:

Bucură-te, părinte al mângâierii
Bucură-te, chip întreg al răbdării
Bucură-te, ramură frântă dar apoi înmugurită frumos
Bucură-te, al celor bolnavi doctor duios
Bucură-te, că ai cunoscut a suferinţei binecuvântare
Bucură-te, că-n primejdii ne eşti strajă prea tare
Bucură-te, că Domnul cu untdelemnul suferinţei te-a uns
Bucură-te, că de dragostea Lui, inima ta s-a străpuns
Bucură-te, al nostru ocrotitor şi grabnic ajutătorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 7

Cine va număra, Părinte Gheorghe, de câte ori, în închisoare, de sine te-ai lepădat şi chinuri şi bătăi fără preget pentru dragostea aproapelui ai răbdat, cu inimă înfrântă şi smerită, ca o slugă credincioasă a Celui blând şi smerit cu inima, întru Care odihnă ai aflat cântând: Aliluia!

Icos 7

Cu mult mai strălucit decât aurul din topitoare şi mai luminos decât diamantul cel îndelung şlefuit ai ieşit tu, purtătorule de chinuri, după şaisprezece ani din temniţă, iar noi, proslăvind pe Cel ce te-a întărit pe tine într-o nevoinţă ca aceasta, grăim către tine aşa:
Bucură-te, că Domnul te-a îmbrăcat peste zeghe cu veşmânt preoţesc
Bucură-te, că ai slujit cu cinste, ca un înger, Împăratului Ceresc
Bucură-te, preot al lui Dumnezeu, preaminunat
Bucură-te, propovăduitorule luminat
Bucură-te, păstor al cărui glas mieluşeii l-au cunoscut
Bucură-te, că prin tine în Cuvântul cel Viu au crezut
Bucură-te, cel ce tinerilor ai fost făclie preastrălucitoare
Bucură-te, că sufletele lor le cuprindeai în inima ta iubitoare
Bucură-te, dascăl iscusit şi înţelepte povăţuitorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 8

„Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut, nu este cel ce face binele, nu este până la unul”, căci dărâmându-se bisericile lui Hristos, nu era nimeni să stea împotriva tiranului nebun care zicea întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!”, Căruia numai tu singur, Părinte, ai strigat în noaptea împuţinării credinţei multora: Aliluia!

Icos 8

Şapte cuvinte ca şapte trâmbiţe apostoleşti ai lăsat comoară Bisericii lui Hristos, căci nu înţelepciunea acestei lumi ai propovăduit, ci nebunia Crucii, care este puterea lui Dumnezeu pentru cei ce se mântuiesc şi pecetluind aceste cuvinte cu însuşi sângele tău, primeşti de la noi cântare cu umilinţă aşa:

Bucură-te, că ale tale cuvinte erau argint în foc curăţat
Bucură-te, că în toată viaţa înşelăciunea rătăcirilor ai surpat
Bucură-te, că ai propovăduit iubirea lui Hristos fără teamă
Bucură-te, că ai spus tinerilor că Iisus pe fiecare îi cheamă
Bucură-te, că inimile lor spre dragostea lui Dumnezeu le-ai deschis
Bucură-te, că pentru aceasta din nou în temniţă ai fost închis
Bucură-te, că ai învăţat pe tineri că numai în Adevăr este libertate
Bucură-te că pentru Evanghelia lui Hristos ai mers până la moarte
Bucură-te, al vremurilor noastre mărturisitorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 9

„Unde vom pleca de la Tine, căci Tu ai cuvintele vieţii veşnice!” întrebau iară cu lacrimi ucenicii cei noi privind cum în lanţuri era pus învăţătorul lor, dar înţelegând ei că sluga nu poate să fie mai mare decât Stăpânul, au cântat lui Dumnezeu cu smerenie laudă: Aliluia!

Icos 9

Auziţi aceasta toate neamurile, ascultaţi toţi cei ce locuiţi în lume, pământenii şi fiii oamenilor, împreună bogatul şi săracul, că robul lui Hristos, Gheorghe se încinge iar ca un viteaz ostaş şi îndrăznind, biruieşte din nou lumea cu puterea Celui Răstignit, pentru care şi noi cu dragoste îi grăim aşa:

Bucură-te, cel cu adevărul încins şi cu coiful mântuirii încununat
Bucură-te, că-n zalele dreptăţii te-ai înveşmântat
Bucură-te, că slava acestei lumi întru nimic ai socotit
Bucură-te, că dulceţile pământeşti pe toate le-ai biruit
Bucură-te, că mai presus de dragostea pentru casnicii tăi, pe Domnul L-ai iubit
Bucură-te, că pătimirea ta pentru Hristos până la marginile pământului s-a vestit
Bucură-te, că mărturisindu-ne dragostea pentru noi, ne-ai spus în taină că nu vom muri
Bucură-te, că ne-ai învăţat după iubirea Domnului a dori
Bucură-te, al secerişului Domnului vrednic lucrătorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 10

Iarăşi lanţuri şi chinuri, iarăşi temniţă şi prigoană au venit asupra ta, slujitorule al lui Hristos, căci numai pe Cruce, asemenea Lui, sufletul tău s-a odihnit, strigând lui Dumnezeu pentru toate cu mulţumire: Aliluia!

Icos 10

Urmat-ai calea Apostolului Pavel, mărite mărturisitorule al Adevărului, că prigonit ai fost, dar nu nimicit, asuprit, dar nu părăsit, iar în temniţa Aiudului intrând tu, ai prefăcut-o în altar sfinţit pe care pe tine însuţi te aduceai dar cinstit, rugându-te cu umilinţă Domnului şi spunând: „Ale Tale dintru ale Tale, Ţie îţi aducem de toate şi pentru toate…”, iar noi, din focul dragostei tale pentru Dumnezeu aprinzându-ne, te lăudăm cu graiuri ca acestea:

Bucură-te, că din întunericul închisorii mai aprins ai strălucit
Bucură-te, că rugăciunile tale, stâlp de foc la cer s-au suit
Bucură-te, că de glasul îngerului Învierii ai fost cercetat
Bucură-te, că la cuvântul lui, celula întreagă ţi s-a luminat
Bucură-te, cel mângâiat de Domnul Mângâierii
Bucură-te, că te-ai făcut nou apostol al Învierii
Bucură-te, că pe cei năimiţi a fi ucigaşi ai tăi i-ai îmblânzit
Bucură-te, că aceştia înaintea ta au îngenuncheat smerit
Bucură-te, al pământului celor blânzi moştenitorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 11

Curse şi ciulini sunt căile viclenilor oameni, întru care piciorul tău, noule pătimitor, nu s-a poticnit, ci având nădejde în rugăciunile Bisericii celei vii, nu te-ai coborât de pe cruce până când Domnul nu te-a slobozit, Căruia împreună cu toţi Sfinţii strigi acum în cer: Aliluia!

Icos 11

Nu ai vrut milă de la cei fără de Dumnezeu, binecuvântatule purtător de chinuri, şi ştiind că ei nu ar avea nici o putere asupra ta dacă nu le-ar fi fost îngăduită de Sus, ai băut din nou până la fund paharul durerilor, cunoscând că acela este ceasul întunericului şi al stăpânitorilor lui, iar noi, de noua ta pătimire înfricoşându-ne, te lăudăm aşa:

Bucură-te, urmaş vrednic al sfinţilor mucenici dobrogeni
Bucură-te, cel de care s-au bucurat Sfinţii Martiri Brâncoveni
Bucură-te, că biserici voievodale de dărâmare ai apărat
Bucură-te, că Voievozii români pentru tine s-au rugat Cerescului Împărat
Bucură-te, împreună cu martirii de la Canal, Târgu-Ocna şi Periprava
Bucură-te, că ai sângerat laolaltă cu cei din Gherla, Piteşti, Aiud şi Jilava
Bucură-te, că pe vrăjmaşii tăi din suflet i-ai iertat şi iubit
Bucură-te, că Domnului te-ai adus grâu sfinţit
Bucură-te, al semnelor lui Hristos în trupul tău purtătorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 12

Cel ce a păzit pe Daniel în groapa cu lei te-a păzit şi pe tine, minunatule pătimitor, şi te-a scos întreg şi a doua oară din temniţă, ca să mărturiseşti până la marginile pământului dragostea lui Dumnezeu pentru oameni şi neîncetat să-I cânţi cântarea îngerească: Aliluia!

Icos 12

Ca un nou Apostol în pământul Americii ai fost trimis, ca să cauţi oaia cea pierdută şi să luminezi sufletele cele însetate de viaţă veşnică cu râurile harului, iar tu cu smerenie ai primit acest surghiun prea amar şi aducând multă roadă duhovnicească, secerător treaz şi neobosit te-ai arătat, pentru care cu evlavie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, părinte al nostru şi bun învăţătorule
Bucură-te, al sufletelor zdrobite tămăduitorule
Bucură-te, a eresurilor aspră mustrare
Bucură-te, a greşiţilor blândă îndreptare
Bucură-te, că ne eşti în primejdii, liman puternic şi lin
Bucură-te, nufăr înflorit din adâncuri de chin
Bucură-te, că niciodată n-ai obosit a ne povăţui
Bucură-te, că până la moarte n-ai încetat pe fiecare cu smerenie a sluji
Bucură-te, al Sfintei Treimi iubit slujitorule
Bucură-te, Părinte Gheorghe, slăvite mărturisitorule!

Condac 13

O, preaminunate mărturisitorule al lui Hristos, Părinte Gheorghe, care în toată viaţa credinţa curată ai păzit şi cu putere ai ruşinat rătăcirile cele pierzătoare de suflet, mijloceşte la Dumnezeu să aflăm milă înaintea Lui, ca ridicându-ne din adâncul patimilor şi neştiinţei, împreună cu tine şi cu toţi Sfinţii să-I strigăm în veci: Aliluia!