Într-o seară a anului 2004 aşteptam, cîţiva părinţi, să intrăm la duhovnicul nostru, Părintele Justin. În ante-cameră se afla şi m. Atanasie Ştefănescu, călugărit de curînd, căruia Părintele Justin îi dăduse o chilie la parterul arhondaricului ca să facă acolo un mic cabinet medical şi să-şi folosească experienţa de o viaţă pentru a da un diagnostic, iar de era vorba de cazuri mai simple, atunci chiar şi un mic tratament. Toate medicamentele care se aduceau la mănăstire mergeau acolo. Atunci, în cămăruţa în care aşteptam, monahul Atanasie ne-a zis:

“Să ştiţi că Părintele Justin are zile de la Dumnezeu şi poate să mai trăiască încă 20 de ani. Are o vigoare şi o sănătate pe care nu mulţi dintre cei tineri o au.” Am reţinut cuvintele bătrînelului care vorbea din experienţa de o viaţă, mai ales după cei 23 de ani de închisoare petrecuţi la Aiud.

Dumnezeu a vrut, însă, altfel. Ştiam şi noi că de prin 2008-2009, Părintele Justin nu prea mai mînca. Stătea la masă, dar fiecare înghiţitură era un efort o durere pe care căuta să o ascundă de noi. L-am întrebat de multe ori dacă e bolnav, dacă nu ar fi cumva mai bine să i se facă nişte analize medicale. A refuzat. În cele din urmă s-a vădit că părintele purta un cancer cu care s-a luptat, ştiind că de la el i se va trage sfîrşitul. Dumnezeu a primit moartea sa mucenicească pentru ca noi să avem mai multă şi mai mare îndrăzneală la rugăciunile sale, să înţelegem cît de aproape ne este, să pricepem că e nevoie doar să-l chemăm şi vine, să înţelegem că toate acestea împlinesc voia lui Dumnezeu, care a spus: “Întru acea zi veţi cere în numele Meu” (Ioann 16:26), şi prin aceasta să înţelegem că el, Părintele Justin, se pune chezaş înaintea Sfintei Treimi pentru rugăciunile şi cererile noastre.

Aşa s-au adunat în Petru Vodă toate sufletele chemate de Părintele Justin la rugăciune. Aseară am fost binecuvîntaţi de psalţii grupului Byzantion din Iaşi, cu care am adus lui Dumnezeu laudă vreme de aproape cinci ceasuri, iar dimineaţă mai mulţi părinţi stareţi şi preoţi – fii duhovniceşti ai Părintelui Justin – au venit să aducem rugăciunile noastre împreună cu Sfîntul Sfinţit Mucenic Haralambie şi cu Cuviosul Părinte Justin Pârvu. La pomenirea a 97 de ani de la naşterea sa, sute de fii duhovniceşti au venit în Mănăstirea Petru Vodă să fie împreună cu duhovnicul lor, cu deschizătorul de drumuri al viitoarei Românii creştine.

Omilie a pr. Vasile Păvăleanu la Sf. Mc. Haralambie şi la pomenirea Cuv. Justin Pârvu: