Sâmbătă, 21 mai, la Nemțișor, comuna Vânători- Neamț are loc inaugurarea Monumentului închinat martirilor căzuţi pentru apărarea ţării, în cel de-al Doilea Război Mondial, a cărui schiță a fost gândită și desenată de părintele arhim. Iustin Pârvu.

Monumentul a fost construit de Asociația Creștin Ortodoxă „În Munții Neamțului”, reprezentată de inimosul președinte Neculai Luca. Se află pe dealul Cojocaru, Punctul „Bobeucă” din Nemțișor- deal care seamănă izbitor cu  muntele Golgota. După ani de muncă și chinuri financiare, cu ajutorul lui Dumnezeu s-a reușit ducerea la bun sfârșit a acestei misiuni lăsată de părintele Iustin Pârvu.

14.000 de soldați și locuitori din zona frontului și-au pierdut viața în zona culmii Pleșului (Târgu Neamț, Răucești, Oglinzi, Valea Culeșei, Poiana Groși, Mănăstirea Neamț, Nemțișor, Lunca – Vânători Neamț), în vara anului 1944. Cea mai sângeroasă și mai mare pierdere de război de pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mulți au murit arşi de vii sau în condiţii foarte grele. Mii de oameni fără vină, îngropați în gropi comune. Părintele Iustin îi numea ”adevărați mucenici ai lui Dumnezeu”, iar în memoria lor s-a ridicat și se sfințește acest monument- un reper de cinste în amintirea eroilor căzuți în zona Culmii Pleșului.

Slujba religioasă și sfințirea Monumentului vor fi săvârșite de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, începând cu ora 8.30.

Părintele Justin Pârvu este şi ctitorul monumentului de la Moţca, închinat românilor:

„V-am mai spus şi în alte rânduri că am fost trimis preot pe acest front, unde încercam să îmbărbătez sufleteşte tinerii aceia care luptau cu un inamic mult mai puternic şi înfiorător. În războiul din 1944 care s-a desfăşurat în zona aceasta a Răsăritului, când au venit ruşii în regiunile acestea, s-au izbit de Carpaţi şi de pădurile noastre, care au fost pentru noi un puternic zid de apărare, ei nefiind obişnuiţi deloc să ducă război în pădure. Erau obişnuiţi mai mult la câmpie. Aceasta era pregătirea lor ca oameni de stepă. Când au dat de Carpaţi, s-au oprit până în momentul 23 august. N-au mai mişcat deloc din M-ţii Neamţului. Au mai încercat pe la 15-16 iulie să dea un atac împotriva românilor, însă au întâlnit o rezistenţă extraordinar de mare. Au avut nişte pagube însemnate şi umane şi materiale, încât de atunci ei n-au mai pătruns în ţara noastră decât în urma trădării de la 23 august.”

*

Fotografii de la eveniment, aici: