Arhim. Justin Pârvu – Despre politicieni

Politicienii de azi merg la biserică numai din patru în patru ani, când se fac alegeri. Adică avem de a face cu un creştinism de ocazie, interesat, plin de meschinărie. Creştinul „de duminică” merge grăbit la biserică, aprinde o lumânare, iese afară, aprinde o ţigară, apoi merge în stradă, la o nuntă, la o cumetrie, la crâşmă. Aşa e şi politicianul care îşi face poze cu călugărul cutare, cu preotul cutare, într-o biserică renumită: pozele apar în materialele de campanie electorală, lumea zice „Uite, dom’le, ce credincios!”, în timp ce el nu are decât gândul puterii pentru sine şi pentru afacerile sale. Cam aşa arată politicianul care conduce statul azi. În cazul acesta cum să nu se implice Biserica în problemele naţiunii, care se duce de râpă cu tot felul de păstori necredincioşi sau ipocriţi? Mulţi dintre ei nu se mulţumesc numai cu atât, încearcă să lupte împotriva Bisericii pe faţă şi pe ascuns, pentru că nu suportă puterea rugăciunii, îi arde ca pe demoni. Pentru că tot am tăcut, am ajuns să depindem aşa de mult de ei şi chiar să tolerăm infiltrarea în lăuntrul Bisericii a rânduielilor omeneşti şi a oamenilor păgâni. Tăcerea noastră nu este nici pe departe o virtute; asta tot comuniştii ne-au învăţat s-o facem.