Azi, 21 Noiembrie, de praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică, Prea-sfînta Născătoare de Dumnezeu l-a chemat la sine pe cel ce a iubit-o din toată inima, rugătorul său de taină, Tache Rodas. Născut la 14 Noiembrie 1924, Constantin “Tache” Rodas a fost arestat în 1942 şi a rămas în închisorile dictaturilor antonesciană şi comunistă pînă la eliberarea sa din 1964 (aproape 23 de ani!). A trecut fără de pată prin iadul închisorilor, păzit şi acoperit de harul lui Dumnezeu, fiind unul din puţinii care a reuşit să scape maşinăriei diabolice fără să cadă în moara “re-educării” marxiste.

Nu am cunoscut un om cu mai mare evlavie şi cu mai multă îndrăzneală către Maica Domnului decît acest smerit sfînt al închisorilor. Atît anii de temniţă grea şi tortură în iadul închisorii Piteşti, cît şi întreaga viaţă de 96 de ani i-au stat sub semnul purtării de grijă şi neîncetatei măriri şi cinstiri a Maicii Domnului.

Cu 14 ani în urmă, tot în ziua de astăzi a plecat la cele cereşti şi sfinţitul mărturisitor al lui Hristos, Preotul Gheorghe Calciu – Dumitreasa, pe care astăzi l-am prăznuit prin rugăciuni şi laude, împreună cu fraţii lor de temniţă şi prigoană, Marcel Petrişor şi Jacques Iamandi.

Cît a stat la Mănăstirea Paltin, Tache Rodas spunea că nimic nu este mai important în aceste vremuri care deja au început decît iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, adică de toată omenirea, ţinînd cu toată silinţa o stare de spirit nădăjduitoare. “Dumnezeu este acum mai aproape ca oricînd!”

Deşi mai singuri (căci nenea Tache era un apropiat al Mănăstirii noastre), ne-am cîştigat în ceruri un rugător şi un mijlocitor către cortul cel de taină şi chivotul ceresc al Prea-sfintei Născătoare de Dumnezeu. Să avem parte de rugăciunile şi mijlocirile sale!