Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Justin Pârvu despre ecumenism

– Cum vedeţi o reînnoire duhovnicească a teologiei româneşti ?

– Nu trebuie reînnoită, trebuie păstrată. Biserica Română are o creştere frumoasă, are o istorie, o tradiţie, o viaţă plină de modele, de sfinţi părinţi, de martiri! Modelul suprem de trăire este întru Iisus Hristos. Reînnoirea înseamnă o amplificare a acestei trăiri.

– Credeţi că se vor uni vreodată bisericile creştine în jurul ortodoxiei?

– E o chestiune de politică, şansa celorlalte aşa zise biserici este să revină la rădăcina originară, care se păstrează în ortodoxie. Dar după cum se comportă acum cultele creştine, ele nu vor să vină la ortodoxie, prestigiul Ortodoxiei le încurcă. Vor slăbirea Bisericii Ortodoxe care s-a păstrat miraculos două mii de ani cu aceeaşi tărie, ba chiar a crescut în timp, în urma încercărilor la care a fost supusă…

Credeţi că Biserica Română, ca instituţie, va ceda tentaţiilor ecumeniste, propagate de curente contemporane care vin din Occident? Este ecumenismul o soluţie pentru contracararea „fundamentalismului islamic” care a înspăimîntat Europa?

– Nu fundamentalismul islamic e pericolul pentru Biserica noastră, ci tendinţele politicianiste care se manifestă la vîrfurile şi în structurile ei. Creştinul simplu se plînge că nu mai vede pe Dumnezeu din pricina mărimii ierarhilor săi.

Care este răul pe care îl poate face ecumenismul Ortodoxiei?

– Să modifice ceea ce s-a păstrat intact vreme de două mii de ani. Dacă umbli la temelia unei case, n-o pui în pericol de prăbuşire? În loc să ne preocupăm de soarta credincioşilor noştri, de credinţa fiecăruia, de viaţa Bisericii noastre, noi facem planuri de mărire… O să ne trezim că ne-am organizat bine, că am făcut planuri şi le-am dus la îndeplinire, dar nu mai avem cui să ne adresăm. Creştinul derutat o dată pierdut pe drum, rătăcit rămîne.

Ce ar pierde, practic, Biserica Ortodoxă în cazul în care ar accepta această soluţie?

– Dragul meu, ortodoxia este medicamentul de refacere a cultelor occidentale. Biserica noastră reprezintă forţa şi energia spirituală a Europei, fără nici un fel de rezervă. Stau faţă în faţă creştinul ortodox şi cel catolic, din Spania, din Italia, din Germania… ÎI întreabă catolicul pe ortodox: Ce-i cu postul ăsta al vostru? Ce-i cu sărbătorile astea? Postiţi şi vă uscaţi, ţineţi sărbătorile şi aţi rămas săraci! Da – ar putea să-i răspundă ortodoxul –, înfrînarea prin post e medicament şi pentru trup şi pentru suflet, e încercare pentru caracter, e o legătură cu primii creştini. Dacă pierdem această legătură, am pierdut totul. Dacă nu facem nici un sacrificiu, cum să înţelegem ce e mîntuirea? De altfel, Ortodoxia este o misiune în Europa, acum. Chiar fiecare creştin ortodox român care merge în Occident are o misiune. Pînă şi catolicismul e mai puternic la noi decît în Occident. Tot ce a fost în contact cu Ortodoxia a păstrat energia şi forţa originare.

Ce cuvinte le-aţi adresa reprezentanţilor Bisericii noastre care ar accepta soluţia ecumenistă, motivînd că aşa cere „momentul istoric”, globalizarea, aderarea la Europa… ?

– Să se întoarcă la cuvîntul lui Hristos, la sfaturile Sfinţilor Părinţi, acolo se află răspunsurile la toate iniţiativele lor.  ( fragment din Părintele Iustin Parvu despre moarte, jertfă şi iubire)

*

Era o propagandă misterioasă a comunismului ca să producă confuzia asta în rândul credincioşilor, cum că şi cei de alte credinţe sunt primiţi în bisericile noasre, că sunt lăsaţi să se manifeste liber, comunismul nu-i chiar aşa cum se aude. Dacă ascultai un ghid de la Putna, îţi făcea o istorie impecabilă – rămâneai uimit cum de aceluia i se permite să vorbească aşa nişte chestii incomode pentru regim –, dar dacă făceai treaba asta şi vorbeai aşa la Neamţ sau la Secu, te băga după gratii imediat. Era sistemul lor de a crea o anumită stare neclară, tulbure, ca să impresioneze şi să ducă în eroare, să-i deruteze pe ageamii. Este o tactică cu „diversitatea” asta a lumii prinsă în universitatea şi cultura ei progresistă orientată ca să falsifice tot, să deruteze pe om de la linia cea dreaptă a vieţii şi a credinţei în Dumnezeu. Asta înseamnă educaţia cu ciocanul, încât te face să gândeşti ca ei, îţi spală creierul de judecata sănătoasă şi încearcă să te reformeze diavoleşte, încât stăteam şi mă gândeam deseori dacă nu cumva oi fi eu sucit. Aşa-i şi cu ecumenismul acesta acum, după cum îl propovăduieşte majoritatea reformată în stilul lor, dar când citeşti colea la Sfinţii Părinţi, îţi dai seama cum stau lucrurile şi pricepi adevărul. Şi care este de fapt falsul? Îţi arată numai exteriorul “bisericii” catolice, al “bisericii” protestante, că în exterior ele sunt asemănătoare, dar luate în esenţă lucrurile nu mai sunt aşa, trăirea e alta. Una e Ortodoxia – dreapta credinţă care trăită te conduce la Adevăr şi la darurile Duhului Sfânt –, şi alta superficialitatea protestanţilor şi a catolicilor. Dar duşmanii adevărului lovesc direct la ţintă: ei ştiu prea-bine că lumea asta în prostimea ei priveşte exteriorul, suprafaţa.  (fragment din Părintele Justin şi bogăţia unei vieţi dăruită lui Hristos)

Categories:   ! Stareţul Justin Pârvu, Cărţile Părintelui Justin Pârvu, Interviurile Părintelui Justin Pârvu

Comments

Sorry, comments are closed for this item.