La pomenirea celor 14.000 de prunci – IN MEMORIAM copiii români

“Ci s-au amestecat cu neamurile şi au deprins lucrurile lor
Şi au slujit idolilor lor şi s-au smintit.
Şi-au jertfit pe fiii lor şi pe fetele lor idolilor,
Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor lor şi al fetelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan şi s-a spurcat pământul de sânge.
S-au pângărit de lucrurile lor şi s-au înverşunat curvind întru izvodirile lor.
Atunci S-a aprins de mânie Domnul împotriva poporului Său şi a urât moştenirea Sa
Şi i-a dat în mâinile neamurilor, şi i-au stăpânit pe ei cei ce îi urau.
Vrăjmaşii lor i-au asuprit şi au fost nefericiţi sub mâinile lor.
De multe ori i-a izbăvit Dumnezeu, dar ei L-au amărât cu cugetul lor; şi pentru fărădelegile lor i-a umilit.
Dar Domnul i-a văzut când se necăjeau, a auzit rugăciunea lor,
Şi Şi-a adus aminte de legământul Lui şi S-a întors, după mulţimea milei Sale;
Şi le-a dat să găsească milă înaintea celor ce i-au robit.
Izbăveşte-ne, Doamne Dumnezeul nostru, şi ne adună dintre neamuri, ca să lăudăm numele cel sfânt al Tău şi să ne fălim cu lauda Ta.
Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac şi până în veac. Tot poporul să zică: Amin. Amin”.

(Psalmul 105:35-48)

Tîlcuirea Fericitului Theodorit al Kyrului:
Pentru că, pentru a opri împărtăşirea păgînătăţii, Dumnezeu a oprit împreunarea cu alte seminţii, dar ei, călcînd dumnezeiasca lege, nu au fugit de împărtăşirea cu dînsele, ci au rîvnit petrecerea lor cea rea.
Au copleşit până şi vîrful păgînătăţii, lăsând să li se pîngărească pămîntul cu sîngele de fii şi de fiice şi să se aducă jertfele acestora dracilor. Că lui Dumnezeu nu aduceau jertfele cele sfinte şi legiuite, iar idolilor le aduceau până şi pe junghierile copiilor lor. Deci “curvie” nu numeşte numai înverşunarea trupului, ci şi slujirea idolilor cu mintea, de vreme ce, uniţi cu Dumnezeu fiind, au iubit mai degrabă cinstirea dracilor.
Însă Domnul, după ce aducea asupră-le certarea, iarăşi îi împărtăşea de iubirea Sa de oameni,  însă ei Îi răsplăteau Lui cu cele împotrivă. Dar s-au rugat lui Dumnezeu, fiind îmbulziţi de nevoie, şi au fost auziţi. Că le-a dăruit milostivire, pentru făgăduinţele pe care le-a făcut El către părinţii lor, spre încetarea pedepsei, fiindcă Dumnezeu, ocîrmuindu-le pe toate cu înţelepciune, aduce asupră şi pedepse, şi în acelaşi timp Îşi dăruieşte iubirea de oameni.