Evanghelia din Sîmbăta săptămînii a cincea după Înviere (Ioann 10:27-38)

10:27  Oile Mele glasul Meu ascultă şi Eu le cunosc pe dînsele şi vin după Mine.

10:28  Şi Eu le dau lor viaţă veşnică şi nu vor pieri în veac şi nimeni nu le va răpi pe ele din mîna Mea.

10:29  Tatăl Meu, Care Mi le-a dat Mie, mai mare decît toţi este, şi nimeni nu poate să le răpească pe ele din mîna Tatălui Meu.

10:30  Eu şi Tatăl una sîntem.

10:31  Deci iudeii iarăşi au luat pietre ca să arunce asupra Lui.

10:32  Răspuns-a lor Iisus: Multe lucruri bune am arătat vouă de la Tatăl Meu; pentru care dintre aceste lucruri cu pietre aruncaţi asupra Mea?

10:33  Răspuns-au lui iudeii, zicînd: Pentru lucru bun noi nu aruncăm cu pietre asupra ta, ci pentru hulă; că tu om fiind, te faci pe sine-ţi Dumnezeu.

10:34  Răspuns-a lor Iisus: Au nu este scris în legea voastră: Eu am zis, dumnezei sînteţi?

10:35  Dacă pe aceia i-a numit dumnezei, către care a fost Cuvîntul lui Dumnezeu şi nu poate să se strice Scriptura,

10:36  Pe care Tatăl L-a sfinţit şi L-a trimis în lume, voi ziceţi că, Hulă grăieşti, pentru că am zis că Fiul lui Dumnezeu sînt?

10:37  De nu fac lucrurile Tatălui Meu, să nu-Mi credeţi Mie.

10:38  Iară de fac, deşi nu-Mi credeţi Mie, credeţi lucrurilor, ca să înţelegeţi şi să credeţi că Tatăl este întru Mine şi Eu întru El.

Tîlcuirea Sfîntului Theofan Zăvorîtul la Evanghelia Sîmbetei săptămînii a cincea după Înviere (Ioann 10:27-38)