Mihai Eminescu – Despre tendinţele de cucerire ale Rusiei

Răsărită din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, aşezate pe stepe întinse a căror monotonie are înrâurire asupra inteligenţei omeneşti, lipsind-o de mlădioşie şi dându-i instincte fanatice pentru idei de-o vagă măreţie, Rusia e în mod egal muma mândriei şi … Read More

Mihai Eminescu – O scurtă istorie a românilor

Austria există prin discordia popoarelor sale. Pentru a le ţine vecinic lipite şi vecinic în discordie are nevoie de un element internaţional, fără patrie proprie, fără naţionalitate, fără limbă, de un element care să fie acasă în Tirol ca şi … Read More

Mihai Eminescu – Despre pătimirile Bucovinei

Nu veleităţile unei vieţi de stat mai mult sau mai puţin precare, nu deşertăciunea zgomotului în istorie este lucrul pe care-l voim. Oamenii de care se vorbeşte mai puţin şi popoarele item sunt cele mai fericite. Dar ceea ce voiesc … Read More

Mihai Eminescu – Libertate şi istorie

Dacă o generaţie poate avea un merit, e acela de a fi un credincios agent al istoriei, de a purta sarcinile impuse cu necesitate de locul pe care-l ocupă în lănţuirea timpilor. Şi istoria lumii cugetă – deşi încet, însă … Read More

Radu Gyr – Balada păsării măiastre

Printre luciri de cornuri şi junghiere, vâna şi el cu prinţul prin păduri. Gorunii-aveau suspine verzi pe guri şi apele, pe buze, giuvaere. Era-ntr-a patra zi de vânătoare Isteţe slugi stârneau vânaturi noi şi cerbii-ngenunchiau pe frunze moi şi vulturii … Read More

Mircea Vulcănescu – Ispita dacică

Determinarea componentelor unui suflet naţional nu-i o problemă uşoară. Conceptul chiar de suflet naţional, de ethos, e supus discuţiei şi, ca atare, spre a evita neclarităţi, se impune să lămurim, în prealabil, planul pe care se va situa această expunere. … Read More

Mircea Vulcănescu – Există o Românie

Există o Românie pe care trebuie s-o regăsim cu orice preţ. România românilor. România viziunii româneşti. Ea singură contează. Sunt însă unii care au pe dracu-n ei. Vor să schimbe. Românul însă, frate cu codrul, le răspunde cu poetul: Numai … Read More

Constantin Oprişan – Întâlnirea cu Iisus

Din tine iau păcatul, iar restul îl distrug Tu eşti legat de mine prin partea ta divină Şi ochii se dilată! Să mă întorc, să fug Dar ţeapăn stă piciorul şi spiritul leşină. O, sfântă libertate! Şi carnea îngrozită, Cu … Read More

Monologul diavolului

“Ce este adevărul? vei spune, un raport, Un pol care cunoaşte, iar altul, suportând: Deci, nu există-n sine, ci tot în mine-l port, Ca să măsor cu dânsul justeţea unui gând. Sau crezi cumva că este? credinţa te înşeală, Căci … Read More

Titu Popescu – De la paradox la paradoxism

Nota redacţiei: Publicăm acest text din două considerente: 1. pentru că uzurparea paradoxului şi distrugerea funcţiunii raţionale şi supra-raţionale de a-l pătrunde sunt cele mai importante arme antiumane folosite în secolul XXI în toate domeniile (de la teologia ortodoxă pentru … Read More