Radu Gyr – Cântec de luptă

Nu dor nici luptele pierdute, nici rănile din piept nu dor, cum dor acele braţe slute care să lupte nu mai vor. Cât inima în piept îţi cântă ce-nseamnă-n luptă-un brat răpus ? Ce-ţi pasă-n colb de-o spadă frantă când … Read More

Radu Gyr – Cântec de leagăn

Dormi, copilul mamii, nani, nani… A plecat şi ultimul lăstun. Ruginiră plopii şi tufanii, Şi din temniţa ce-i surpă anii Nu s-a mai întors tăticul bun. Dormi, copilul mamii, toamna plânge Dezgolindu-şi umărul rănit, Cade frunza, cade şi se frânge, … Read More

Radu Gyr: Misiunea scriitorului de azi

Se învâlvorează, în jurul nostru, o epocă de febră. De înaltă temperatură, similară celei a încălzirii cuptoarelor din marile uzine. Febra forţelor istorice. Ţara întreagă se cutremură, de la un capăt la altul, în sguduirile transfigurărilor profunde, într’un efort de … Read More

Radu Gyr: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri, pentru cântecul tău ţintuit în piroane, … Read More

Radu Gyr – Florii

Ţara verde, ca o inimă haiducă de baladă, şi-a adus de peste Dunăre şi mare berzele – bucăţi înalte de candoare – şi le leagănă pe harfe lungi de soare: clopote de ghiaţă şi zăpadă. Râurile, zimbri de argint, se … Read More

VIRGIL MAXIM – Introspecţie isihastă

Isihasul menit a se afla în fruntea ciclului poartă în continuare stigmatul detenţiei, fiind zidit într-o diafragmă de beton pe vremea când, după eliberare, Maxim lucra ca zidar la construirea unui bloc de nefamilişti. În volumul de versuri ”Nuntașul cerului” … Read More

Virgil Maxim – Poeme inedite

Despre Virgil Maxim (+19 Martie 1997): S-a născut în ziua de 4 decembrie 1922 şi, începând din 1942 şi până în 1964, a fost deţinut politic al regimului antonescian şi al celui comunist. Ceilalţi doi fii ai unei familii de … Read More

Radu Gyr – Noi nu am avut tinereţe

Noi nu am avut tinereţe, să spumege viaţa în cupe; priveam cum din crengi pădureţe un fruct de otravă se rupe. Nici lauri, nici mirt şi nici roze n-au vrut pentru noi să zâmbească. Tot cerul de-atunci de moloze; luceafărul, … Read More